Biografie

GhAM CiobanuGheorghe A. M. Ciobanu s-a născut la 25 martie 1925, la Roman. Este un distins profesor romaşcan, care și-a consacrat eforturile promovării activităților culturale. S-a remarcat ca eseist, publicist, critic de artă, muzicolog și scriitor.

Viitorul profesor s-a născut în familia lui Alexandru (zidar) și a Mariei (casnică). A urmat școala primară (Școala de Băieți Nr. 4), gimnaziul și liceul (Roman Vodă) în orașul natal Roman. După bacalaureatul susținut în Sighișoara (în timpul refugiului) în anii celui de-al Doilea Război Mondial și admiterea în învățământul universitar, pe fondul lipsurilor materiale și-a întrerupt studiile și s-a încadrat în învățământ, după care a reușit totuși să absolve cursurile Facultății de Drept din Iași – la fără frecvență, în 1949. A efectuat în perioada 1949-1951 stagiul militar la o unitate de vânători de munte, la Vălenii de Munte. Nu a profesat niciodată în magistratură, dar a continuat să predea între 1945–1985. A intrat în învățământ ca suplinitor începând de la școala care aparținea de Liceul Roman Vodă și, a continuat cu Gimnaziul și Seminarul Franciscan din Hălăucești, județul Iași (1945–1948), Școala de Muzică și Arte Plastice Roman (1959–1972), Liceul Roman Vodă (1960–1985), Liceul Agricol Horia. După 1989 a mai predat încă un deceniu la Institutul Teologic Franciscan și Seminarul Ortodox din localitate, până în 2002 (în total 6 decenii de activitate didactică). S-a dovedit a fi un cadru didactic, apreciat pentru erudiție, pregătire profesională și metodică.

În perioada în care a predat la Hălăucești a cunoscut-o și pe viitoarea sa soție – profesoara de geografie Elena Dascălu din Fălticeni, cu care s-a căsătorit în 1954.

Condițiile existente de după război, au făcut ca profesorul să ajungă să predea noțiuni de la matematică la filozofie, trecând ulterior prin etică, esteticăși sociologie, mitologie, hermeneutică, drept, economie, psihologie, filozofie, istoria muzicii, istoria artelor plastice, logică, organizare și legislație statistică.

„Secretul longevității activității mele nu este chiar un secret […] mi-am tras seva și puterea de la tinerețea cu care am fost mereu înconjurat, de la discipolii mei. Așa am reușit să susțin peste 3.000 de conferințe, să predau 63 de discipline ca profesor, în primul rând pentru că, după război, așa erau timpurile, fiecare profesor preda pentru o școală întreagă.” —Gheorghe A. M. Ciobanu (la aniversarea a 88 de ani)

Activitatea

Ceea ce l-a făcut cunoscut a fost însă activitatea pe tărâm cultural, efortul pe care l-a depus ducând la promovarea valorilor autentice ale culturii naționale și la îmbogățirea patrimoniul cultural. În calitate de activist cultural, Într-o viață dedicată cuvântului prin care a înnobilat și a dat valoare spiritului, a susținut lunar timp de 22 ani cicluri de audiții muzicale la Palatul Culturii din Iași. A susținut pe tărâmul artelor plastice vernisaje, s-a remarcat prin cronici artistice, susținerea unor lansări de carte sau stagiuni de inițiere muzicală (cum au fost audițiile muzicale comentate susținute lunar între 1972-1989 la Biblioteca Municipală din Roman), a fost gazda a diverse alte evenimente culturale din Roman la Biblioteca Municipală, Școala de muzică, Casa de cultură, Cercul Militar, Colegiul Național Roman-Vodă, precum și, timp de 25 de ani prezentator al spectacolelor teatrului de amatori. A conferențiat, a fost prezentator și gazdă culturală și la Câmpulung Moldovenesc, Fălticeni, Târgu Neamț, Piatra-Neamț, BacăuBicaz și Bârlad. Sub patronajul Institutului de Geriatrie și Gerontologie Ana Aslan a susținut la Roman timp de 5 ani activitatea de meloterapie și artterapie în cadrul Universității Vârsta a III-a. Împreună cu profesorul Nicolae Gr. Stețcu și Gheorghe Mihalcea, a susținut înființarea a și condus activitatea cenaclului literar Garabet Ibrăileanu. În calitate de titular al unei catedre de Științe sociale la Universitatea Populară, a ținut un curs de Etică Estetică și Sociologie timp de 8 ani.

Prezent fiind la simpozioane, expoziții, vernisaje, sesiuni științifice, conferințe și concerte, eseurile pe care le-a scris cu aceste ocazii și pe care le-a strâns în Scrieri, s-au constituit astfel într-o cronică a vieții culturale și artistice din Roman timp de jumătate de veac (1964-2004) În completare, alte scrieri ale sale sale au dovedit că până la urmă, orașul natal a fost de fapt subiectul unei cronici a marilor spirite și așezări din piatră, care au conferit identitate acestei localități.

S-a remarcat în publicistica locală din Roman (Cronica Romanului, Gazeta de Roman, Ziarul de Roman, Școala Nouă,Clepsidra, Melidonium, Ecumenica), Miorița (Câmpulung Moldovenesc), Cronica Episcopiei Hușilor, Zori Noi (Suceava), Radio Iași, TVR Iași, Radio București, România literară, Convorbiri literare, Cronica (Iași), Antiteze, Asachi, Apostolul, Ceahlăul, Monitorul de Neamț (Piatra Neamț), Ateneu (Bacău), Pagini medicale Bârlădene, Bârladul, (Bârlad), Opinia Fălticeneană (Fălticeni), Știință și Tehnică, Psihologia, Flagrant (București).

În calitate de donator de carte și publicații periodice, a ajutat la îmbogățirea fondului de carte a Bibliotecii municipale Roman sub forma unei colecții care îi poartă numele și a contribuit semnificativ la constituirea fondului bibliotecii de artă a Muzeului de Artă „Ion Irimescu” din Fălticeni. Alte cărți precum și întreaga sa colecție de înregistrări muzicale și aparatură electronică muzicală au ajuns în patrimoniul Muzeului de Artă al Liceului Roman Vodă și al Muzeului de Istorie al Romanului. De asemenea, există date care îi atribuie un rol în salvarea a ceea ce a mai rămas din biblioteca-arhivă a Gimnaziului și Seminarului Franciscan din Hălăucești (în mare parte confiscată și arsă odată cu venirea la putere a regimului comunist), aceste cărți recuperate găsindu-se, deocamdată, în patrimoniul Bibliotecii Centrale Universitare „Mihai Eminescu” din Iași.
Membru al Societăţii Scriitorilor din Judeţul Neamţ şi al Ligii Scriitorilor Iaşi.

„Am apreciat la Ciobanu viziunea cuprinzătoare pe care o are asupra lumii și umanității, oprindu-se mai puțin la amănunte și căutând să găsească înțelesurile artei viitorului” —Ion Irimescu

Distincţii

  • Medalia Muncii(1964)
  • Ordinul Munciiclasa a III-a (1965)
  • Profesor Evidențiat (1975)
  • Insigna Evidențiat în munca culturală de masă (1985)
  • Ordinul Meritul Cultural(1985)
  • Cetățean de Onoare al Romanului (1997, an în care a primit și Medalia Jubiliară „Mihai Eminescu” – 2000 după alte surse)
  • Premiul al III-lea la secțiunea „Presa scrisă” la prima ediție a Premiilor Jurnalismului de Educație, organizat de către Comisia Națională a României pentru UNESCO
  • Titlul de excelență, acordat de Primăria Municipiului Roman (2004 și 2009)
  • ,,Crucea moldavă” (acordată de ÎPS Teofan Mitropolitul Moldovei şi Bucovinei 2015)
    Diploma de excelenţă la Gala Culturii Nemţene, ianuarie 2016

Activitatea literară

Primele încercării literare datează din perioada 1935-1947, cu poezii și ulterior cu nuvele (Deceneu, Egmont), piese de teatru (Valea Uitaților), precum și poeme eseistice (Cristal nocturn). Aproape de anii ’80 a revenit la scris pentru a aborda numai eseuri, publicate în diverse reviste din Moldova (strânse mai târziu în cadrul perioadei 1964 – 2004 în volumele din ciclul Scrieri). Debutul editorial s-a produs în 1998, după ce în 1972 a contribuit alături de Eugen Stețcu la o carte despre Liceul Roman Vodă.

Scrierile sale, le-a completat atât cu eseuri inedite dedicate lui Mihai Eminescu, cât și cu un studiu insolit dedicat Mioriței (Miorița – mit triadic).

Pentru activitatea scriitoricească depusă , Liga Scriitorilor Români – filiala Iași, i-a conferit medalia „Virtutea Literară”. Scriitorul însuși caracterizându-se drept doar un „creator în domeniul literaturii” care nu face parte din tagma maeștrilor condeiului.

„Profesorul și omul de cultură Gheorghe Ciobanu, intelectual eminent, a dovedit convingător și constant că așa zisa provincie poate exista doar în arealul administrativ, în plan spiritual având adesea priorități incontestabile… romașcanul Gheorghe Ciobanu, un fel de genius loci al orașului de pe malurile Moldovei… Magistrul a luminat calea unor generații și s-a descoperit pe sine ca un umanist veritabil ale cărui largi cunoștințe au conturat profilul unor potențiali intelectuali și creatori. Provincia culturală se definea cu orgoliul discret al unor priorități locale incontestabile, iar eminentul conferențiar, discret și marcat de fireasca emoție a unui sensibil, cucerea definitiv un public care își cunoștea trecutul și valorile sale perene… L-am ascultat deseori, suntem prieteni în plan uman și spiritual și cred că acest lucru ne onorează reciproc și ne face solidari în ordinea afectivă și axiologică. Cărțile sale, dincolo de acribia informațiilor, au frumusețea spiritului uman ca o victorie asupra mundanului… Gheorghe Ciobanu s-a definit în timp ca un reper maximal în ordinea valorii, al generozității și artei de a transmite concomitent, emoții și idei.” Valentin Ciucă, Gheorghe A. M. Ciobanu – un umanist cordial, din prefața volumului Mecena, medic și misionar Teodorescu

 Opere

    • Locul și spiritul – valori artistice din Roman, Ed. Crigarux, Piatra Neamț, 1998
    • Irimescu – statornicie și zbor, Ed. Crigarux, Piatra Neamț, 2000
    • Scrieri, volumele – Muzica, Litera, Plastica (2 cărți)Varia, Ed. Știință și Tehnică, București, 2004
    • Primii fiori, Ed. Mușatinia, Roman, 2005.
    • Modelarea normativului juridic, Ed. Știință și Tehnică, București, 2007
    • Mileniul Trei pe portativ, (în trei volume): Ontifonismul (2006), Omnifonismul (2008), Olnefonismul (2010), Colecția Harpha, Ed. Mușatinia.
    • Miorița – mit triadic, Ed. Mușatinia, 2007
    • Portrete printre rame, Ed. Mușatinia, 2012
      Mecena, medic și misionar – Teodorescu, Ed. Mușatinia, 2012
      Irimescu demiurgul de tăceri, Ed. Muşatinia 2015

Coautor:

  • Pagini din istoria Liceului Roman-Vodă, 1972
  • Istoria orașului Roman 1392-1992, 1992
  • Societatea culturală „Roman-600”, Roman, 1992
  • Monografia Colegiului Roman Vodă, 2002

Activitatea muzicală

A scris și publicat lucrări instrumentale, sonatine și sonate pentru vioară și pian cu începere din 1956, la îndemnul muzicienilor Antonin Ciolan, George Pascu, Achim Stoia, precum și un studiu – Panorama posibilă a structurilor muzicale modale. A definitivat un model anticipativ de structură și creație muzicală în Omnifonismul.

Participări la congrese și simpozioane

  • Congresul Internațional de Estetică, București, 1972
  • Conferința națională Corelații inter și intradisciplinare în Știință, București, 1976
  • Simpozionul național, Calitatea vieții, Roman, 1978
  • Congresul Național de Gerontologie, București, 1988
  • Simpozionul Internațional de Antropologie, 2009, 2010, Roman

Bibliografie

  • Dicționarul oamenilor de seamă din județul Neamț: de la Grigore Ureche până în zilele noastre, Constantin Pangrati, Editura Crigarux, Piatra Neamț, 1999, pag. 49-50,
  • Biblioteca municipală „George Radu Melidon”, Roman 1885-2005, Dana Vega, Maria Vartolaș, Ed. Mușatinia, Roman, 2005, p. 84-86, 20, 38, 41-42, 47-51, 53-54, 58, 65-67, 73, 87, 89, 107
  • O antologie a literaturii nemțene, Laurian Ante, Ed. Mușatinia, Roman, 2006, p.65-68
  • Magiștri & hermeneuți – Prin ruinele canonului literar, Cristian Livescu, Ed. Timpul Iași, 2007, p. 338-340 (Parfumul urbei patriarhale: Gh A. M. Ciobanu)
  • Contemporan cu ei – fișe de dicționar – scriitori, Constantin Tomșa, Ed. Timpul, Iași, 2009, p. 47-52
  • Scriitori din Neamț, Virgil Răzesu, Ed. Răzeșu, Piatra Neamț, 2012, p. 91
  • Personalități romașcane, Mihaela Tihon, Marius Neculai, Colecția Studia Et Documenta– No. 23, Academia Historico – Iuridico – Theologica Petrus Tocănel – Istituti Theologici Franciscani Roman, Ed. Serafica, 2013, p. 51-52
  • Un dicționar al literaturii din județul Neamț de la copiști la suprarealiști, secolul al XV-lea – 2012, Tomșa Constantin, Ed. Cetatea Doamnei&Crigarux, Piatra Neamț, 2014,  p. 109-112
  • Identități artistice la Roman, Ursachi Minodora, Ed. Mușatinia, Roman, 2013, p. 58-59
  • Personalități ale culturii din județul Neamț, Tomșa Constantin, Ed. Crigarux și Cetatea Doamnei, Piatra Neamț, 2014, p.59-60
    Revista Melidonium

Reclame

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s